Cum udăm corect plantele toamna? Cele mai frecvente 5 greșeli de udare

A venit septembrie și ai început să uzi mai rar? Poate fi o decizie bună. Dar dacă reduci apa prea devreme sau continui să uzi ca în mijlocul verii, poți crea exact problemele pe care încerci să le eviți.

Toamna, necesarul de apă a multor plante începe să scadă. Temperaturile sunt mai scăzute, zilele devin mai scurte, iar solul se poate usca mai lent.

Dar există o problemă:

toamna nu arată la fel în fiecare an.

Septembrie poate fi răcoros și ploios sau, dimpotrivă, cald, uscat și cu vânt.

De aceea, întrebarea corectă nu este:

„De câte ori pe săptămână trebuie să ud?”

Ci: „Are planta nevoie de apă chiar acum?”

În acest articol explicăm cât trebuie să udăm plantele toamna, cum verificăm corect umiditatea solului și care sunt cele 5 greșeli frecvente de udare toamna care pot afecta plantele din grădină.

Cât trebuie să udăm plantele toamna?

Nu există o cantitate de apă potrivită pentru toate plantele.

Necesarul de apă depinde de mai mulți factori:

-temperatură;
-cantitatea de precipitații;
-vânt;
-expunerea la soare;
-tipul solului;
-specia și dimensiunea plantei;
-dacă planta este recent plantată;
-dacă este cultivată în ghiveci sau în grădină.

Un sol nisipos poate pierde apa mai repede, în timp ce un sol mai greu poate reține umiditatea mult mai mult timp.

„Planta nu știe că astăzi este ziua în care o uzi de obicei. Rădăcinile știu doar dacă solul este prea uscat, potrivit sau prea umed.”

Așadar, udarea de toamnă trebuie adaptată solului și vremii, nu calendarului.

Ce se schimbă odată cu venirea toamnei?

În timpul verii, temperaturile ridicate și zilele lungi pot accelera pierderea apei din sol și din plante.

Toamna, de regulă:

-temperaturile scad;
-zilele devin mai scurte;
-pot apărea mai multe precipitații;
-umiditatea aerului poate fi mai ridicată;
-solul se poate usca mai lent.

Din acest motiv, multe plante pot avea nevoie de udări mai rare decât în iulie sau august.

Dar mai rar nu înseamnă automat deloc.

„Toamna nu trebuie să renunți la udare. Trebuie să renunți la rutina de udare din vară.”

Greșeala 1: Oprim complet udarea prea devreme

A început septembrie.

Diminețile sunt mai răcoroase.

Și concluzia pare simplă:

„Nu mai trebuie să ud.”

Dar dacă urmează două sau trei săptămâni fără precipitații, solul poate continua să se usuce.

În special plantele recent plantate pot deveni sensibile.

Merită urmărite cu atenție:

-plantele proaspăt plantate;
-plantele veșnic verzi;
-arborii și arbuștii tineri;
-hortensiile;
-plantele perene recent plantate;
-plantele cultivate în recipiente.

„Faptul că a început toamna nu înseamnă că rădăcinile nu mai pot suferi de sete.”

O plantă proaspăt plantată nu are încă un sistem radicular extins în tot solul din jur.

De aceea, poate necesita atenție chiar dacă plantele mature din aceeași grădină se descurcă fără udare.

Plantele proaspăt plantate au nevoie de o atenție diferită

Aceasta este una dintre cele mai importante reguli ale udării de toamnă.

La plantele crescute în ghiveci, balotul radicular poate avea un substrat diferit de solul grădinii.

În consecință, putem avea o situație surprinzătoare:

solul din jur pare umed, dar balotul radicular este deja uscat.

„Pământ umed nu înseamnă întotdeauna balot radicular umed.”

După plantare verificăm separat:

-umiditatea balotului radicular;
-umiditatea solului din jur;
-starea frunzelor;
-evoluția lăstarilor;
-precipitațiile reale.

„O plantă proaspăt plantată nu are nevoie de apă undeva în grădină. Are nevoie de apă acolo unde se află rădăcinile ei acum.”

Greșeala 2: Udăm toamna exact ca vara

Aceasta este situația opusă.

Temperatura scade, dar programul instalației de irigare rămâne neschimbat.

Dacă în iulie udam de mai multe ori pe săptămână, continuăm identic și în septembrie sau octombrie.

Problema?

Solul se poate usca mult mai lent.

În special în perioade răcoroase și ploioase, udarea excesivă poate menține zona rădăcinilor prea umedă.

„Septembrie nu este iulie cu frunze galbene.”

Udarea trebuie adaptată schimbării de sezon.

Dacă vremea devine mai rece și mai umedă, frecvența udărilor trebuie reevaluată.

De ce poate fi periculos excesul de apă?

Rădăcinile plantelor nu au nevoie doar de apă.

Au nevoie și de oxigen.

Dacă solul rămâne saturat cu apă pentru perioade lungi, cantitatea de aer disponibilă în zona rădăcinilor poate scădea.

Planta poate începe să prezinte:

-îngălbenirea frunzelor;
-brunificare;
-ofilire;
-creștere slabă;
-căderea prematură a frunzelor.

Și aici apare una dintre cele mai mari capcane.

O plantă afectată de excesul de apă poate părea ofilită.

„O plantă ofilită nu spune automat «dă-mi apă». Uneori spune exact contrariul.”

De aceea, înainte de udare, verificăm solul.

Greșeala 3: Verificăm doar suprafața solului

Suprafața pare uscată.

Pornim furtunul.

Dar la câțiva centimetri mai jos, solul poate fi încă suficient de umed.

Sau putem avea situația inversă: stratul superior pare umed după o ploaie ușoară, în timp ce zona rădăcinilor rămâne mai uscată.

„Suprafața solului este doar coperta. Povestea apei se petrece mai jos.”

Nu lua decizia de udare doar după culoarea solului de la suprafață.

Verifică umiditatea în profunzime, în apropierea rădăcinilor.

Mai rar, dar mai bine?

În multe situații, udarea superficială și foarte frecventă nu este cea mai eficientă metodă.

Dacă aplicăm de fiecare dată doar o cantitate foarte mică de apă, putem umezi doar stratul superficial.

Pentru arbori, arbuști și multe plante perene, este important ca apa să ajungă în zona în care se află rădăcinile active.

În multe cazuri este mai util să:

udăm mai rar, dar suficient de profund, apoi să lăsăm solul să se aerisească și să se usuce în mod adecvat între udări.

Totuși, acest lucru trebuie adaptat tipului de sol și plantei.

„O udare bună nu este cea care face pământul să pară ud. Este cea care duce apa acolo unde planta o poate folosi.”

Greșeala 4: Credem că orice ploaie înlocuiește udarea

A plouat ieri.

Perfect.

Dar cât a plouat?

O ploaie scurtă poate umezi doar stratul superior al solului.

În plus, coroana densă a unui arbust sau a unui copac poate reține o parte din precipitații.

Trebuie să ținem cont de:

-cantitatea de precipitații;
-durata ploii;
-cât de uscat era solul înainte;
-intensitatea vântului;
-adâncimea rădăcinilor;
-densitatea vegetației.

„Faptul că a plouat nu înseamnă că rădăcinile au primit suficientă apă.”

După o ploaie ușoară, verifică solul.

Prognoza meteo nu poate înlocui controlul din grădină.

Când ploaia devine problema

Există și situația opusă.

Mai multe zile ploioase, temperaturi scăzute și un sol greu pot menține zona rădăcinilor umedă pentru mult timp.

Dacă sistemul de irigare continuă să funcționeze automat peste acest nivel de umiditate, solul poate deveni saturat cu apă.

„Uneori cea mai bună udare de toamnă este cea pe care decizi să nu o faci.”

Dacă solul este deja suficient de umed, așteptăm.

Greșeala 5: Uităm de plantele veșnic verzi

Toamna, atenția noastră se îndreaptă adesea spre plantele cu frunze care își schimbă culoarea.

Dar plantele veșnic verzi merită atenție specială.

De exemplu:

Prunus laurocerasus;
Photinia;
Euonymus;
Juniperus;
alte conifere și arbuști veșnic verzi.

Aceste plante își păstrează frunzișul sau acele și în timpul iernii și pot continua să piardă apă prin ele.

„O plantă veșnic verde nu devine artificială iarna. Frunzișul rămâne – iar nevoile plantei nu dispar peste noapte.”

Un sol extrem de uscat înainte de venirea iernii poate deveni problematic, în special pentru plantele tinere sau recent plantate.

Asta nu înseamnă că trebuie să menținem permanent solul umed.

Înseamnă că trebuie să evităm extremele.

Cum udăm plantele veșnic verzi toamna?

Urmărim:

-umiditatea din zona rădăcinilor;
-starea plantelor proaspăt plantate;
-vântul uscat;
-expunerea la soare;
-drenajul solului;
-cantitatea reală de precipitații.

Dacă toamna este lungă și uscată, poate fi necesară udarea.

Dacă solul este deja umed, nu udăm automat.

„Pentru plantele veșnic verzi, toamna bună nu înseamnă sol ud. Înseamnă rădăcini care nu intră în iarnă nici uscate, nici sufocate de apă.”

Plantele în ghivece au propriile reguli

Ghivecele conțin un volum mult mai mic de substrat decât grădina.

Din această cauză, umiditatea poate varia mult mai repede.

În zilele calde și cu vânt, substratul se poate usca rapid.

În schimb, în perioade reci și ploioase, poate rămâne ud mult timp.

„Grădina poate avea apă suficientă, în timp ce ghiveciul de pe terasă este complet uscat. Sau exact invers.”

Verifică separat plantele în ghivece.

Și asigură-te că ghivecele au orificii de drenaj funcționale.

Hortensia se ofilește? Nu lua furtunul imediat

Hortensiile reacționează vizibil la schimbările de umiditate.

Dar ofilirea poate avea mai multe cauze.

Poate apărea din cauza:

-lipsei apei;
-excesului de apă;
-căldurii;
-vântului uscat;
-problemelor de la nivelul rădăcinilor.

„O hortensie ofilită nu cere automat mai multă apă. Cere mai întâi un diagnostic.”

Verifică zona rădăcinilor înainte de udare.

Arborii și arbuștii recent plantați

Un arbore tânăr poate avea o coroană relativ mare, dar rădăcinile sale sunt încă concentrate în jurul balotului inițial.

Aceasta înseamnă că, în primele luni după plantare, disponibilitatea apei în această zonă este esențială.

„Nu te lăsa păcălit de mărimea plantei. Un arbore mare, proaspăt plantat, poate depinde încă de o zonă surprinzător de mică de rădăcini.”

Acordați o atenție deosebită plantelor proaspăt plantate, al căror sistem radicular încă nu s-a extins suficient în solul din jur.

Care este cel mai bun moment pentru udare toamna?

Dacă planta are nevoie de apă, este practic să udăm astfel încât apa să poată pătrunde bine în sol.

Dimineața sau în prima parte a zilei este adesea o alegere potrivită.

Cel mai important este însă unde ajunge apa.

Apa trebuie direcționată spre sol și zona rădăcinilor.

„Nu frunzele trebuie adăpate. Rădăcinile trebuie să primească apa.”

Udarea constantă a frunzișului nu este obiectivul.

Mulciul poate reduce necesarul de udare?

Un strat adecvat de mulci poate ajuta la:

-reducerea pierderii apei;
-reducerea variațiilor de temperatură de la suprafața solului;
-îngreunarea germinării și dezvoltării multor buruieni;
-protejarea structurii suprafeței solului.

Dar mulciul nu înseamnă că nu mai trebuie să verificăm umiditatea.

„Mulciul poate păstra apa mai mult timp. Dar nu poate decide în locul tău când trebuie să uzi.”

Lăsați baza plantei mai liberă și nu îngrămădiți mulciul direct în jurul tulpinii sau trunchiului.

Cele 5 greșeli de udare toamna – pe scurt

5 mituri despre udarea de toamnă

„În septembrie nu mai trebuie să udăm.”
Dacă vremea este uscată, poate fi necesar.

„Dacă planta se ofilește, sigur are nevoie de apă.”
Și un sol prea umed poate provoca ofilire.

„Dacă a plouat, toate plantele au primit suficientă apă.”
Nu neapărat.

„Cu cât udăm mai mult înainte de iarnă, cu atât mai bine.”
Excesul de apă poate afecta rădăcinile.

„Toate plantele au nevoie de aceeași cantitate de apă.”
Specia, solul, amplasarea și vârsta plantei contează.

7 întrebări înainte de fiecare udare de toamnă

1. Când a plouat ultima dată suficient?

2. Cum este solul câțiva centimetri mai jos de suprafață?

3. Planta a fost plantată recent?

4. Balotul radicular este umed sau uscat?

5. Solul se drenează rapid sau rămâne ud mult timp?

6. Zona este însorită, umbrită sau expusă vântului?

7. Planta prezintă și alte simptome în afară de ofilire?

„Șapte întrebări înainte să deschizi furtunul pot preveni șapte udări făcute inutil.”

VEKY GARDEN TIP

„Toamna nu întreba: «Când am udat ultima dată?» Întreabă: «Are planta nevoie de apă acum?»”

Ordinea corectă este:

sol → balot radicular → vreme → starea plantei → udare.

Nu invers.

Regula de reținut:

„Calendarul te poate ajuta să îți amintești să verifici plantele. Solul îți spune dacă trebuie să le uzi.”

Când reducem udarea?

Pe măsură ce toamna avansează, necesarul de apă al multor plante poate scădea treptat.

Pot contribui:

-temperaturile mai scăzute;
-zilele mai scurte;
-precipitațiile;
-reducerea suprafeței foliare la plantele cu frunziș caduc;
-uscarea mai lentă a solului.

Aceasta înseamnă că putem mări intervalul dintre udări.

Dar nu facem acest lucru doar pentru că a venit o anumită dată.

„Toamna nu are un buton OFF pentru irigare.”

Schimbarea trebuie să fie graduală și adaptată vremii.

Dar înainte de iarnă?

Pe măsură ce vremea rece se apropie, absorbția apei și ritmul de creștere al plantelor încetinesc.

În mod firesc, nu udăm atunci când solul este înghețat.

Totuși, dacă toamna este secetoasă pentru o perioadă mai lungă, înainte de sosirea iernii este important să verificăm, mai ales în cazul plantelor proaspăt plantate și al celor veșnic verzi, ca solul să nu fie complet uscat.

Scopul nu este udarea excesivă.

Scopul este ca planta să nu intre în iarnă nici într-un sol extrem de uscat, nici într-un sol saturat cu apă.

Pe scurt: cât trebuie să udăm toamna?

Nu există o regulă de tip:

„X litri la fiecare X zile pentru toate plantele.”

Udarea corectă toamna depinde de:

-umiditatea reală a solului;
-precipitații;
-temperatură;
-vânt;
-tipul plantei;

Cele mai importante reguli sunt:

-verifică solul înainte de udare;
-acordă atenție plantelor proaspăt plantate;
-nu continua automat programul de vară;
-nu presupune că orice ploaie este suficientă;
-verifică separat balotul radicular;
-urmărește plantele veșnic verzi;
-adaptează udarea condițiilor actuale.

„Toamna, întrebarea nu este dacă trebuie să uzi. Întrebarea este dacă planta are nevoie de apă în acel moment.”

„Prea puțină apă poate usca planta. Prea multă apă poate afecta rădăcinile. Udarea corectă începe înainte să pornești furtunul.”

Verifică. Observă. Înțelege solul. Și abia după aceea udă.

Pentru că secretul udării de toamnă nu este mai multă apă.

Este cantitatea potrivită de apă, la momentul potrivit.